vineri, 9 septembrie 2011

Credinta mea

De fiecare data cand imi spun parerea despre proslavirea unui zeu sunt ridiculizat, batjocorit si facut zanatec. Pe limba mea le spun doar un singur lucru: Mi se rupe de voi si credinta voastra. Credinta mea este aia pe care bisericile au incercat sa o renege, distruga si sa o reduca la tacere. Gandirea critica !
Nu maninc kkt doar pentru ca arata ca ciocolata si numa imbat cu apa rece doar pentru ca arata ca vodca.
Probe masurabile, palpabile sau macar cuantificabile in ce priveste orice fenomen sau explicatie din lumea asta. Faptul ca nu pot da explicatii unor fenomene aparte nu inseamna ca gresesc ci doar nu am gasit inca raspunsul prin metode stiintifice. Hai ca incep:
Cred in logica pentru ca este prima cale de urmat cand ai intrebari fara raspuns. Miracolele sunt fenomene ramase fara explicatie stiintifica pentru ca nici zborul nu avea explicatie logica acum 300 de ani!
Cred in raspunsul masurabil al stiintei actuale desi sunt constient ca sunt foarte multe lacune in explicarea unor simple lucruri. De exemplu: Pulsul nu se simte in momentul inspiratiei cu nici un fel de aparat de masurat.
Mai cred in capacitatea oamenilor de a intelege, prelucra si emite pareri de valoare indiferent de inaltime, sex, religie, greutate sau alte diferente de acet gen. Nu pot intra in acest catalog cei cu probleme psihice pe un fundal violent la fel cum nu pot intra cei cu idei putine si fixe. Eu stiu ca sunt foarte multi de genul asta. E la nivel global!
In acelasi punct inglobez ideea ca destinul este in mare parte hotarat nu de altii ci de fiecare persoana in parte. Daca fiecare berbec ar stii ce sa faca cu coarnele, nu ar mai fugi de lupi. Problema este ca, degeaba au coarne daca nu le folosesc. La fel si cu oamenii. Capul nu este pe umeri doar sa nu ne ploua in gat, ci chiar sa facem ceva cu el. Anume: Gandire libera, critica, la orice si oricine in fiecare moment al zilei. Astfel creierul munceste si ramane apt pentru filtrarea informatiilor de orice fel. Subliminale sau nu.
Uite un exemplu simplu si concret la care ma tot gandesc de cand am intrat in scoala, pentru ca sunt maniac in a face rapoarte despre orice. Care este stiinta cu cei mai longevivi cercetatori? Greu? Matematica, literatura(de fapt e la polul opus)....Nu! Psihologia! Da, stiinta gandirii corecte, ajuta mintea umana sa intelega lacunele psihice care ne trag inapoi. Cutumele, ritualurile si tabu-urile. Suntem fiinte sociale si nutrim sa ne gasim pe cei asemanatori noua. Nu degeaba A. Maslow a "construit" ultimele 2 trepte in celebra sa piramida. Avem nevoie de marirea capacitatii de intelegere a fiecarui fenomen, intamplare sau lucru pentru ca prin natura noastra curioasa ne dezvoltam doar cautand rapsunsuri la intrebari. Ma indoiesc ca un gandac de Colorado, o rama sau un hamster are intrebari legate de originea lui in Univers. Oamenii au. Toti! Din pacate nu toti cauta cu aceeasi ardoare din copilarie, raspunsurile. Mai tineti minte intrebarile " de ce", ale voastre sau ale celor mici? Daca nu...cu siguranta aveti intrebarile voastre cu privire la diverse lucruri. Trebuie totusi sa tinem cont de aspectul ca orice animal este cu atat mai inteligent cu cat gradul de curiozitate este mai mare. Pisici, stancutze si nu in ultimul rand ratonii. Va pot confirma canadienii cat sunt de bagaciosi, inventivi si mai ales tupeisti. Sa revin...
Cred in oameni si puterea lor de schimbare si nu in vreo entitate astrala omnipotenta si omniprezenta. Uite alta: Daca Dumnezeu este omnipotent, poate face o piatra pe care sa nu o poata ridica nici el?

Mai cred ca etica este o alegere si nu o lege impusa de vreun duh. Papuasii nu sunt crestini, islamisti si nici evrei dar totusi respecta viata celui de langa el. Mai putin cand se duc la razboi si se maninca intre ei :)) Incasii, mayasii, dacii, grecii si restul popoarelor stravechi aveau legi nescrise pentru etica. Nu religia are meritul pentru etica ci mintea umana corect educata. Altruismul si dedicarea exista pe cand nici Elohim nu exista in scrieri. Buddha a spus sa faceti bine pentru va va educa spiritul si nu ca scapati de focurile iadului. Etica pana la urma nu are nevoie de nici un fel de zeu. Da-i unui om un peste si va fi satul o zi, invata-l sa pescuiasca si va fi satul toata viata. Daca asta nu este altruism, atunci nu stiu ce este. Ba stiu, este un proverb chinezesc. Care chinez, nu cred ca era religios.
Cred ca nimic nu este intamplator si orice piatra de pe drum poate ascunde harta unei comori. Nu de aur...dragilor...
Cred ca voi apuca ziua in care intelepciunea va invinge setea de putere.
Cred ca anumite substante si plante te pot ajuta mai mult decat orice pseudolog acreditat la nivel inalt si mai cred ca alcoolul este otrava zilelor noastre unanim social acceptata desi este dovedit a fi cea mai toxica substanta neurologica. Nici LSD sau alta substanta ultarafinata nu produce asemenea daune.

Cred(de fapt, stiu) ca sunt foarte multi oameni care stiu sa cearna prin sita gandirii lor, adevarul de minciuna. Singurul lucru care ii tine pe loc este lipsa cartii si mai ales lipsa actiunii. Fara actiune suntem doar creiere pastrate in borcane cu formol, gandind la ce am putea face.
Daca..daca....

Prefer un raspuns stiintific decat unul miraculos.
Prefer un reptilian, un gri sau chiar verde sau roz decat un barbos atotstiutor care ma iubeste dar are pregatit un mare cazan de smoala fierbinte la subsol, daca nu fac ce zice el. Accept orice fiinta superioara* care ma demonteaza fara amenintari. Orice scelerat poate fi pe dumnezeu cu un AKM si multe incarcatoare, insa ma indoiesc ca un spirit superior are nevoie de metode coercitive...precum emisarii religiosi.

* Prin superioritate sa se inteleaga ca este acea entitate care imi poate da raspunsurile la intrebarile umanitatii. De unde am venit si ce rol avem noi aici.


Cunosterea sinelui si nu altora, ne poarta pe drumuri intunecate si pline de prapastii. Intelegerea pornirilor sufletului si pasirea pe culmile suferintelor noastre ne pregateste pentru intelegere. Drumurile intunecate ale sinelui duce la luminarea mintilor si a sufletului....
Two roads diverged in a yellow wood,
And sorry I could not travel both
And be one traveler, long I stood
And looked down one as far as I could
To where it bent in the undergrowth;
..............................
Two roads diverged in a wood, and I,
I took the one less traveled by,
And that has made all the difference.


Zeul meu a fost doar un om. Un om cu o conduita morala sanatoasa. A condus supusii sai cu o vointa extraordinara. A demolat ritualuri si obiceiuri prostesti de proslavire a unor fiinte imaginare si a adus ordine, disciplina si civilizatie. EL este conducatorul meu si al inaintasilor mei. EL este un model de conduita morala si in zilele noastre. Doar prin calea pe care EL a urmat-o, putem deveni si noi demni de invatatura Lui.
Nu astept reintoarcerea Lui pe Pamant, nu astept semne si nu astept mantuire ci astept momentul in care voi deveni eu, demn de mostenirea lasata pentru mine. Pana atunci ma straduiesc sa calc pe urmele stramosilor mei care practicau psihologia ca forma de terapie medicala in vindecarea trupului.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu