luni, 2 ianuarie 2012

Jocuri de copii sau boot camp pentru adulti?

Ce face un om care are timp la dispozitie?
Gandeste si face conexiuni intre ce vede, ce stie si le leaga astfel incat pricepe
aspectele societatii in care traieste. In urma filmului The Money Fix, mi-au revenit ideile pe care se bazeaza civilizatia actuala si cum societatea a ajuns in punctul in care nodul gordian trebuie atacat cu tehnica lui Alexandru. Pana in prezent diversi strategi experti in dezlegarea anumitor probleme au venit sau macar au sugerat diverse forme de rezolvare a enigmelor lumii in care traim. Fiecare isi aduce aportul in societatea lui doar prin consimtamant si nu printr-o activitate directa.
Toti am fost copii candva si ne aducem cu placere de activitatile colective puse in
practica in fata blocului sau in zonele de recrere special amenajate. Eu personal am
crescut ca majoritatea copiilor din generatia mea. In fata blocului cu chiea de gat
sau batand mingea pe maidan. In fostele zone de constructie blocurile comuniste
neterminate ramasesera locui interesante de explorat. Fie ca vorbim de fundatii
abandonate sau zone curatate in vederea constructiei unor imobile, a reprezentat
unul din tre primele noastre contacte su termenii de survival urban sau de dumpster
dive, care la momentul respectiv pareau foarte interesante. Astazi jocurile copiilor
cat si zonele de agrement sunt cu totul diferite de ce am trait noi. IN
fine...jocurile noastre de societatea desi bune pentru cladirea unui caracter aveau
problemele lor. Orice joc am lua in discutie nu pot sa nu vad ca laitmotivul lor era
competitia. Indiferent de nume sau organizare, singurul tel era iesirea pe primul
loc. Sau uneori sa ramai ultimul jucator. Depindea de joc...

Castel
Jucat cu caramizi ramase din constructiile invecinate sau chiar pietre din balastul
pentru beton urmarea ca paznicul castelului sa fie un gardian foarte vigilent si sa
demaste toate tertipurile si strategiile de flancare si contra atacuri ale
jucatorilor care nu de putine ori faceau front comun impotriva paznicului.
Ce am invatat din asta: Sa fug repede sau macar mai repede decat paznicul. Sa ma
folosesc de ceilalti copii pentru a-i trage clapa ca ultim jucator, paznicului. Era
o conspiratie. Nevinovata dar totusi..o conspiratie.

Ratele si vanatorii
Joc individual(aparent) care m-a invatat sa-i arunc pe altii in fata mea, sa nu iau eu mingea in mutra. Sa planga ma-sa si nu mama. Daca ramaneam ultimul(si nu de putine ori se intampla asta) jocul devenea o gardina 10 combiata cu leapsa. Uneori
participau si ratele doborate...caci nu le placea sa ramana pe margine prea mult
timp fara sa joace.
Ce am invatat din joc: Sa te folosesti de cel de langa tine pentru a scapa tu si in
cazul in care ai succes ca individ cei doi vanatori vor cauta aliati intre ratele
vanate. E bine iar sa ai fuga buna.

Scaunele insuficiente
Se canta o melodie si cand se spune stop fiecare se aseaza pe cate un scaun. Mereu
va exista cineva care va ramane in picioare. IMportant era sa nu raman eu. La
fiecare ciclu cineva pierdea pana ramanea un singur castigator.
Ce am invatat eu: E bine sa ai tehnica de aruncare sau impingere pentru ca eu
trebuia sa ma asez pe scaun. Sa planga ma-sa si nu mama.

Rege-Print-cavaler-Sluga sau Director-Inginer-Maistru-Necalificat
Eu il jucam pe al doilea ca am copilarit in cartier muncitoresc. De obicei il jucau
baietii dau nu era obligatoriu. A fost o perioada si o fata care spala cu noi pe
jos. Se juca cu o minge si de fiecare data cand intra la tine in teren trebuia sa
atinga pamantul doar o data. Daca atingea de mai multe ori erai degradat. Mai erai
degradat si daca dadeai mingea in afara.
Ce am invatat eu: Decat sa ma lupt sa fiu bun cu mingea si "servele" mai bine ii
pun pe altii in incurcatura si avansez in "grad" doar pe greselile altora. E mai
eficient decat sa inveti tehnica sutului in spatiul mic. Decat sa urmaresc
ascensiunea mea mai sanatos e sa urmaresc esecul altora si sa profit de el.

Friptea sau baza
Toata lumea il stie asa ca spun dooar ce am invatat eu.
Ce am invatat eu: Sa leg aliante cu ceilalti sau cu cat mai multi si sa o punem de
o mica conspiratie astfel incat si in cazul in care plesnitul ghiceste, sa ramana la
luat "fripte".

Magarusul
Mingea fugea de la unul la altul pana cand cel din mijloc(magarusul) reusea sa o
atinga sau sa tina mingea si sa paseze la alt jucator.
Ce am invatat eu: Sa dau la "gioale"(oase). Oricat de mare era jucatorul, trebuia sa lase mingea sau piciorul. Mergea de fiecare data. Am invatat ca e mai eficient sa dai la "gioale" decat sa inveti dribling.

Leapsa
Daca jucam eu nu mai juca nimeni. Doar eram bun la fuga de la alte jocuri. Eram cel
mai bun la fuga din bloc. Eficienta maxima!

Lapte gros
Genunchi, suturi, coate si alte zone contondente pe spatele celor aplecati.
Am invatat ca in cazul in care aplecatii nu stiu cine le da suturi ma pot declara
invingator prin abandonul lor.

Capra
Stie toata lumea ce era.
Am invatat ca podul supred era atuul meu. NImeni nu vroia sa fiu eu capra. Cand
erau altii capra trebuia sa fie cu furculite, linguri si ciocane. Renuntau de la
prima mea saritura.

Frunza
Ghici cine ramanea in joc daca eu faceam echipa cu cel mai mare(greu) dintre jucatori?
Nu mai juca nimeni.

Si multe alte jocuri care te invatau acelasi lucru. Sa dai la cap, sa nu te
intereseze de altul, sa poti sa fugi cand se cere scapare si neaparat sa iesi pe
primul loc. Indiferent de ce patesc alti. La fel ca la furat de corcoduse si de
cirese. Eu sa scap restul...pi**a masii. Violenta, agresivitate, minciuna si nu in
ultimul caz, aliante pentru protejarea intereselor.
Asta era societatea in care am crescut noi si altii mai batrani decat mine dar tot
noi suntem cei care astazi predicam pentru drepturi egale si sanse egale. Tot noi
suntem cei care astazi iesim pe strazi si comentam pe bloguri si forumuri ca lumea
este plina de rahat caci indiferent situatia de atunci si de copilaria cu lipsuri
multe, noi suntem dovada vie ca orice sistem de educatie este ineficient daca nu se
concentreaza pe cresterea corecta a sanselor individuale. Epoca competitiei si a
coatelor in gura este in plin picaj.

Da..stiu....e discutabil dar oare sociatatea de azi este plina de astia ca mine si
ne mai intrebam de ce unii sunt asa cum sunt. Oare generatia de Counter Strike si
WOW cum o sa arate peste 10 ani? Wild Wild West?

Un comentariu:

  1. No uite sa stii ca la aspectul asta al jocurilor noastre din copilarie nu m-am gandit si nu mi-ar fi trecut prin cap niciodata.
    Hmmm.... cred ca din cauza faptului ca nu-mi placea competitia de genul asta preferam sa o iau la bantuit prin paduri ( eram singur in parcarea goala) dar macar nu trebuia sa concurez cu nimeni.
    Miroseam copacii, pamantul, iarba, cautam grote, mici paraiase.... Cred ca datorita chestiei asteia ( a dezgustului fata de jocurile alea competitive) am ajuns sa bat cu piciorul padurile din jurul orasului cale de doua zile dus-intors- in toate directiile.
    Problema e ca pierdeam anturajul "de cartier" insa castigam satisfactia aia personala ca nici unul din smecherii cartierului nu stia atatea locuri cu mure sau ciresi salbatici si nici nu-si dadusera drumul de pe stanci cu sfoara de rufe sterpelita din spatele blocului :)))
    Da.... interesanta copilarie am mai avut.
    Iar generatia Counter- Strike, Justin Bieber si Lady Gaga.... va avea probabil un viitor sumbru. Zguduriri sociale vor fi, haosul se va generaliza... si majoritatea vor crapa precum mustele.
    Exista inca copii si tineri cu bun simt. Sunt foarte putini dar exista.

    RăspundețiȘtergere