luni, 24 decembrie 2012

Atlasul norilor

Din pacate nu m-am ridicat intr-o nava extraterestra(sau cu Loredana) la cer, nu am evoluat intr-o fiinta superioara demna de a ma numi zeu sau altceva asemanator la care sperau unii pamanteni saraci cu duhul. Sunt acelasi individ cu cateva zile mai batran si cum imi place mie sa cred, ceva mai destept. In continuare ma voi uita la filme si savura carti in speranta ca ajung ceva mai evoluat. De curand am vazut Cloud Atlas si sincer sa fiu aveam impresia ca voi gasi ceva in acest film demn de Liviu Rebreanu. Adica ceva ce cu greu gasesti in lumea moderna de peste ocean. Era din start gresit pentru ca uitandu-ma la film trebuia sa ma astept la o marlanie manipulativa de inducere a unor ganduri ca fiind interioare spre karma si destin. Incepe ca un film special cu sfarsitul povestii si continua cu versiunea inceputului care a dus la acel sfarsit uitand de departe ca acea versiune este prezentata din punctul de vedere al unui singur individ. Fie el scriitorul sau regizorul. Continua pana undeva la mijloc cu constructia actiunii in functie de alegerile facute de personaje dar ignorand cu desavarsire alte aspecte ale umanitatii pe care oricum nu le voi expune aici. Se merge pe premisa ca omul ca entitate spirituala alege in viata sa indiferent de ce s-a intamplat pana la incetarea ei acelasi drum fara nici o schimbare radicala de luare a decizilor. Vorbim de decizile care ne contureaza "egzistenta" pe aceasta lume infecta si manipulativa. Totusi prezinta cateva aspectepredictive pentu vremurile in care traim. Desi era abrahamica de astazi care inca ne motiveaza sa mergem pe invataturile biblice si ale unei entitati Bau Bau care ne impinge de la spate sa facem pacate, in film se arunca cateva pastilute ale unei psihoze din imaginatia(constiinta) colectiva a unui popor troglodit care mai crede in imagini ale unui diavol inexistent cat si ale entitatii opuse aratate in film drept karma sau fortele universale ce converg spre ceva ce scriitorul sau regizorul nu a definit clar deoarece aceste forte sunt invizibile dar totusi ne influenteaza direct dupa buna lor placere iar omenirea este musuroiul de furnici in fata lupei lui dumnezero. altfel spus aceste forte sunt insensibile la cerintele noastre iar acest plan trebuie impus prin diverse forme precum karma indiferent de ce facem noi; totusi daca vrem sa rupem lantul de sclav trebuie sa dam coltul sau cel putin sa ne pregatim de acesta pozitie si macar sa ne luam cativa pumni in moaca.  Vorba lui Alexandr Soljenitin spusa in momente cheie ale filmului poate duce cu gandul ca este nevoie de un mic razboi mondial pentru a schimba ceva. Aceste ganduri se pot induce catorva indivizi(ca fiind ale lor) numai daca trec peste pragul de 120 al inteligentei. Cele mai multe forme de indoctrinare si implantare a unor idei se difuzeaza prin televiziune dar cum din ce in ce mai multi oameni renunta la aceste cutii de tampire este clar ca planul trebuie adaptat si pentru cei care pasesc pe treptele inteligentei superioare. Filmele care au la baza o carte sunt prezentate ca fiind mai evoluate fata de cretinatatile seriale.  Sa revenim la film ca o iau pe aratura. Cloud atlas este o melodie. Pardon o simfonie! Creata din geniul unui compozitor decrepit si imaginatia potenta (si fizica de altfel) a unui tanar fara de viitor dar care isi calca pe orgoliu numai ca sa isi cladeasca prestigiul si reputatia dupa cum chiar Rockefeller o spune. "Pentru un tanar este mai important sa-si cladeasca o reputatie decat banii." Calca el si gaina din casa hodorogului dar saracu' ce era sa faca cu ispita langa el. In fine, filmul prezinta niste povesti ale alegerilor acelorlasi oameni(suflete) care calca stramb de fiecare data si numai daca au traume psihice pot evolua intr-o existenta superioara. Pe scurt ce este prezentat eu vad doar supravietuire a individului si nu a unei umanitati sugrumata de acelasi laitmotiv Soylent green al societatii umane din viitor. Chiar se pomeneste acest Produs verde de 2 ori. Odata de Cavendish cand era la azilul de batrani si a doua oara la fabrica de suc cu materia prima...oamenii. Sonmi 451 o spune cand este in bratele perechii sale karmice.
Actorii spun multe despre acest film.
Agentul Smith din Matrix este acelasi gardian al raului.
Asiatica mica numai buna de un jailbait.
Perversul negru(na ca n-am zis afroamerican) din Recviem pentru un vis devine The good guy desi....
Tom Hanks evadeaza  din Cast away direct in viitorul omenirii in acelasi plan al supravietuirii.
Halle Berry vine din Gothika cu aceleasi psihoze.

Filmul, din punctul meu de vedere prezinta disonante cognitive cu carul cat si imagini stereotipe si/sau indoctrinare bruta in ce priveste constiinta colectiva a imaginilor si conceptilor despre lume. Pe scurt este o mare porcarie si nu cred ca merita alta nota decat 4 pe imdb. Este fals, mizer, gretos facut si prezinta exact ce vor nasosii avari de bani din Hollywood sa fie viitorul. Adica nimic schimat. Ei sefii si restul prostii.
Directia aparenta pare sa fie Looking for freedom si Everything is connected cand in realitate este altceva:
The weak are meat for the strong to eat

Cititi si aici: http://filmdr.blogspot.ro/2012/10/the-weak-are-meat-strong-do-eat-8-notes.html



Am adus vorba de Liviu Rebreanu pentru ca trailerul prezenta rahatul asta de film drept Adam si Eva. Nici pe departe asa capodopera.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu